Transformatorul-monument din centrul istoric sau cum să amenajezi o piață în bătaie de joc

Piața Sf. Anton, din spatele Hanului lui Manuc, a fost recent reamenajată și cred a devenit oficial prima piață din lume care ridică un transformator electric la rang de monument, de statuie, de fântană arteziană, de mobilier stradal decorativ.

Ar fi putut face orice cu el: să-l mute, să-l mascheze, să-l facă soclu pentru o statuie sau să-l modifice în panou de afișaj public.

Dar nu! Au ales să-l păstreze așa cum e. Ba mai mult, s-au asigurat că, în configurația nouă a pieței, transformatorul electric să aibă propriul spațiu bine delimitat, între noi borduri , între forme noi și între arbuști proaspăt plantați.

Nici nu știu cum să subliniez mai tare ridicolul situației.

Renovezi o zonă istorică. Te apuci să amenajezi o piață între obiective turistice si istorice extrem de importante (Hanul lui Manuc, Curtea Veche, Biserica Buna Vestire, lăcașul fostei biserici Sf. Anton, Aleele reabilitate din Centrul Vechi ș.a.). Refaci zona. Pui materiale noi. Plantezi arbori noi. Pui noi obiecte de mobilier stradal. DAR LAȘI ÎN ACELAȘI LOC UN TRANSFORMATOR ELECTRIC!

Ba mai mult, parcă faci toate eforturile să-l incluzi în peisaj (n. atenție, am zis ”incluzi”, nu ”integrezi”). Vezi zidul care îl inconjoară (cu borduri, arbori și fără bănci).

Ce mai, e clar. Transformatorul electric de față a devenit, practic, o componentă a noii piețe Sf. Anton.

A căpătat statutul de monument, de statuie sau de fântână arteziană amplasată într-o piață publică.

Am stat de vorbă cu o colegă în legatură cu modul în care a fost amenajată piața și locul fostei biserici Sf. Anton. Am ajuns la concluzia că până la urmă sunt lucruri care pot fi dezbătute și care țin și de gusturi (atâta timp cât calitatea lucrării e ok și e facută cu cap).

Configurarea pieței ține de gust și de dezbateri. Materialele, culorile, aranjamentul, toate țin de gust și pot fi discutate.

Un transformator în mijlocul unei piețe nu ține de gusturi și nu poate fi discutat. Punct.

P.S. Personal, îmi place cum au semnalizat locul fostei biserici Sf. Anton. Ce nu-mi place, însă, este faptul că în interiorul perimetrului delimitat de mini-zidurile de cărămidă au pus nisip. Nisip în care toți câinii și toate pisicile din cartier, și nu numai, au găsit de cuviință să facă caca (n. cacofonia este intenționată).

Later Edit: Am adaugat o poză cu Piața Sf. Anton, așa cum arata înainte de reamenajare și în care se vede transformatorul în cauză (dupa mașina albastră). Sursa foto: Metropotam.ro

Anunțuri

Despre Victor Cozmei

Crescut și școlit in online. Reporter @ HotNews.ro since 2008
Acest articol a fost publicat în Urbanism&Arhitectură și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

43 de răspunsuri la Transformatorul-monument din centrul istoric sau cum să amenajezi o piață în bătaie de joc

  1. gadjodillo zice:

    mie mi se pare frumos! genial, chiar. oare ce minte a putut gindi aranjamentul geometric din jurul transformatorului?
    si ma mai intreb daca au organizat licitatie si pentru grafitti-urile de pe statuia-transformer.

  2. animal00 zice:

    nu intelegi tu amenajarea urbana

  3. Nu ne mai facem bine…

  4. Pingback: Stirile Online » Faze Tari: Liderul unei asociatii moldovene cere UE capre pentru zoofili; A fost desfigurata dupa ce a vorbit la telefonul ei iPhone 4; E mai destept ca Einstein, dar spala geamuri; Imaginea care a facut tot Facebook-ul sa vrea sa a

  5. dan zice:

    daca am fi asteptat sa vina Dorel sa mute transformatorul, deja ar fi inchis la non-stop!
    lasa-l ba ca e d’acolo!!!

    • dan zice:

      Post Scriptum.

      n-ai observat ca in plus are propriul stalp de iluminat, asa incat nici macar pe inserat nu ai sanse sa il scapi din vedere, si nu numai atat, dar va fi bine pazit de politia locala (echipata si ea cu duster, ca doar de asta e nevoie in oras, de o masina puternica de off-road care sa poata sari bordurile…)

      • Avantajul stalpului de iluminat este ca vine in ajutorul celor care vor lipi afise sau vor face noi graffiti-uri sa poata sa vada ce deseneaza sau ce lipesc 🙂

        Si apropo de politia locala – la cat de mult s-au extins in piata aia – daca „doamne fereste” muta transformatorul, sunt sigur ca se poate amenaja in loc o parcare frumoasa pentru Duster. Eu zic ca incape numai perfect in spatiul ala 😀

  6. Pingback: Cum a fost readus la viață Parcul Venus de langă Operă. Un exemplu de „Așa da!” | București. Acum

  7. Dan zice:

    Nu imi place deloc amenajarea. Prea mult pavaj, prea multe borduri si prea inalte. Aici se putea face un mic parc cu iarba si flori pentru ca este loc suficient.

    • De acord. Si eu as fi preferat sa vad mai mult spatiu verde si mai putine alei pavate si borduri (mai ales ca acum centrul istoric e plin de piatra cubica si pavaje). In spatiul ala chiar puteau face ceva mai cu cap si mai green.

  8. Bre Efendi,

    De ce va puneti contra progresului stiintei si tehnologiei ?
    Nu v-ati saturat de iluminatul la opaitz ?
    Nu v-ati saturat sa va intre fumulde tizic in ochi ?

    Transformatorul este o compozitie rotunda, o poarta spre viitor („Tor”, lb. germana), care va va duce intr-un metafizic concordant cu liniile directoare ale patafizicii shpaguliene, precum cultura romaneasca este dusa in lume de presedintele ICR – H. R. Patapiervici, puitorul de masti de gaze roz pe statuile monumentale din Bucuresti.

    Bucurestii pentru bucuresteni !

    „Patria si Dreptul Meu!”
    .

  9. Antibordurul zice:

    Nu ati inteles nimic! Ce parc, ce Manuc, ce amenajare, ce transformator? Esential este consumul de borduri si alte produse asemanatoare provenite de la aceasi firma. Parcul IOR este pavat aproape integral cu produsele firmei lui Videanu. Iar piata Transformatorului este tot in sectorul 3 unde taie si paveaza cu borduri finul Livache. Nici marcare locului unde a fost biserica u este prea geniala. De obicei se face un pavaj diferit, ruinele alea nefinisate ar fi putut fi un fel de banci pe care sa stea lumea.

  10. Ioan zice:

    eu cred ca pe primul loc dintre motive, la noi, in a nu face sau a face PROST, inaintea coruptiei, este prostia .
    Poate ca un Mecanism ca cel pe justitie pentru PROSTIE ne-ar ajuta

  11. Octavian Brânzei zice:

    „Un transformator în mijlocul unei piețe nu ține de gusturi și nu poate fi discutat. Punct.”
    Şi atunci la ce bun tot bla-blaul de mai sus de rîndul citat?

    • Asa e. In mod normal (si subliniez normal) tot „bla-blaul ala” n-ar fi trebuit sa fi existat. Din pacate, unele lucruri nu au decurs normal in legatura cu subiectul prezentat. La ce bun? N-as putea sa-ti dau un raspuns, dar e mai bun decat daca n-ar fi fost.

  12. Din pacate acel tranformator exista de dinainte de amenajarea Pietei Anton (fosta Piata de Flori), cand am trecut prin zona am observat ca primaria l-a inconjurat cu arbusti.
    Ar fi util sa introduci in articol o poza veche cu Piata Anton.

    • Da. Tocmai treaba asta mi se pare cea mai scandaloasa. Ca acel transformator exista dinainte si a fost pastrat asa cum e. Si am scris si-n text ca e total fara sens ce s-a facut. Sa reamenajezi o piata intr-o zona atat de importanta si incarcata istoric si sa lasi „monumentalul” transformator in acelasi loc si exact la fel cum era inainte. Nici macar nu incerci sa-l integrezi in peisaj (in caz ca nu se putea muta).

      Am pus o poza la final cu transformatorul si piata dinainte de renovare. Mersi.

  13. Eu ma asteptam la poze vechi cu Piata Anton de prin 1900 cum ar fi:
    http://dunedenisip.files.wordpress.com/2012/03/piata-de-flori.jpg sau

    • Raiden zice:

      Pai nu prea avea termen de comparatie. Locul din 2-a ilustrata indicata de tine se situeaza azi sub blocurile de pe bd. Bratianu. Piata Sf. Anton a pierdut cu pana la 1/3 din volum ca urmare a trasarii bd. Bratianu, in anii ’30-’40.

  14. Raiden zice:

    Nu stiu daca transformatorul e cea mai mare problema. Eu m-as concentra pe transeele din beton, total aiurea plasate acolo. Piata a fost intotdeauna un spatiu deschis, chiar si in interbelic, cand aveam Hala de Flori acolo, chiar si in comunism si pana in anii 2000, cand am avut parcare acolo.

    Stii ca pe statele Primariei la Sf. Anton e trecut „parc”? Tare, nu?
    Marcarea amplasamentului vechii biserici Sf. Anton este kitsch, era mult mai elegant garduletul verde vechi de decenii. Trebuiau doar inlocuiti boschetii dinauntru, atat. Mai mult, s-a plasat o icoana sub o sticla pe soclul vechii cruci de acolo. Din nou, kisch.

    Sub obladuirea lui Oprescu, Piata Sf. Anton a fost nenorocita. Sper doar ca nu ireversibil. Trebuia amenajat un larg spatiu deschis, eventual un „teatru de vara”/amfiteatru in aer liber, cu preluarea unor elemente de arhitectura de la fosta Hala de Flori. Am zis!

  15. muuguur zice:

    Problema nu e transformatorul, ci boschetaraia din jurul lui. Daca in locul plantatiei de thuja, menita probabil sa distraga atentia cainilor de la monumentul de nisip, ar fi fost instalatii de cabluri, bobine, condensatori, comutatoare, antene de ‘prins bulgarii’ si carcase de televizoare sovietice, transformatorul ar fi fost integrat intr-o structura coerenta.
    … ca in majoritatea filmelor de epoca (si poate constitui si asta o referinta istorica), vinovatul e gradinarul !!!

  16. Vlad zice:

    Personal, mi se pare atat de neinteresanta si de inutila abordarea acest subiect incat cu greu m-am hotarat sa comentez. In centrul istoric sunt probleme mult mai mari decat acest transformator lasat in parcul proaspat amenajat. Oricine se pricepe macar putin in domeniul electrotehnic, stie ca nu este un lucru realizabil mutarea acestui punct de transformare (cand scrii un articol, mai ales de natura critica, se presupune ca te documentezi inainte) si nici mascarea lui nu este o solutie practica din mai multe motive (are nevoie de ventilatie, de acces rapid in caz de avarii, nu are nevoie de alt materiale inflamabile prin preajma lui in cazul in care, fereasca Dumnezeu, ia foc).
    Ceea ce ma deranjeaza mai mult in situatia de fata este spiritul critic romanesc, care, chiar si atunci cand nu este nevoie, isi face aparitia neintarziat.
    La ora actuala avem un centru istoric demn de laudat, in opinia mea, si nu cred ca sunt singurul care poate afirma acest lucru. Foarte multe cladiri au fost restaurate, in frunte cu bijuteria centrului vechi – Cafeneaua veche – care fusese transformata intr-o „bomba” si ulterior abandonata de proprietar (Niro group).,
    Sfatul meu pentru toti vizitatorii centrului istoric este sa tina privirea sus pentru a observa frumusetea incredibila a cladirilor, dar si jos, deoarece pavajul merita admirat in egala masura, sa se bucure de accesul exclusiv pietonal si nu in ultimul rand de aerul glorioasei perioade interbelice, partial recapatat in urma renovarii.
    Cred ca orice alt comentariu este de prisos daca ne gandim ca dupa o foarte lunga perioada de agonie in care aceasta zona a fost lasata pur si simplu in paragina, fiind locuita in proportii naucitoare de cetateni de etnie rroma, un primar gospodar a scos-o la lumina asa cum se cuvine.

    • Deci nu se poate muta? Nu se poate face nimic, nu? Bravo. Felicitari.

      • Silvia zice:

        Da, păi din moment ce a fost demolat un cartier întreg pt casa poporului şi o jumătate de stradă cu monumente istorice pe ea – Berzei..un transformator e imposibil de mutat. La fel şi toate dârele galbene de la gaze întinse care mai de care mai frumos ca beteala peste clădirile istorice. Nici alea nu se pot muta.

      • Măgaru zice:

        Am dat destul de târziu peste articolul ăsta :-(. În caz că mai e relevantă opinia mea de injiner în domeniu: mutarea postului de transformare nu e imposibilă, sau mai corect nu e imposibil să faci transformatorul să dispară de acolo, dar mi-e greu să spun dacă situaţia e uşor rezolvabilă în centrul vechi. Să-l muţi pur şi simplu din loc chiar e imposibil, ceea ce se poate face e să instalezi pur şi simplu alt transformator de distribuţie, şi pe cel din mijlocul pieţei să-l debranşezi şi să-l scoţi din uz.

        Sunt sceptic cu privire la felul cum se poate face asta în centrul vechi pentru că există nişte reguli destul de stricte – cum amintea şi Vlad mai sus, e nevoie de condiţii speciale de ventilaţie şi de acces în caz de avarie, trebuie să fie relativ departe de clădiri pentru a putea ajunge la el şi în cazul unui cutremur (de-asta şi cele din spatele blocurilor sunt oricum numai nu lipite de pereţii blocurilor – ar fi mai puţin intruziv, dar din păcate şi mult mai periculos), să se afle la o anumită distanţă faţă de ţevile din reţeaua de canalizare ş.a.m.d.. Nu cunosc reţeaua din zona respectivă dar după cum arată probabil că acela e transformatorul de distribuţie care deserveşte cea mai mare parte din Centrul Vechi, între Splai, Calea Victoriei, bd. Elisabeta şi bd. I.C. Brătianu, dacă nu cumva chiar o arie mai mare, deci nu prea văd unde s-ar putea muta în zonă, păstrând şi parametri electrici normali (şi nişte costuri decente – din păcate chiar şi fără pile şi contracte preferenţiale, chestiile astea costă foarte mult 😦 ). Nu cin că nu se poate, doar că nu e deloc nici ieftin, nici trivial, şi nici lipsit de riscuri.

        Pe de altă parte condiţiile legate de ventilaţie şi protecţie la incendiu cred că se puteau îndeplini şi dacă incinta ar fi fost construită astfel încât să se integreze în zona respectivă. Câtă vreme asiguri fantele exterioare pentru ventilaţie şi anumite condiţii legate de vopsea, incinta poate să arate cam oricum, nu-i musai să fie pătrăţoasă şi argintie. Asta se putea face, şi cu siguranţă e mai ieftin.

    • Raiden zice:

      Ia zi, cat te plateste Oprescu pentru muntele de tampenii pe care l-ai debitat aici? Fiecare afirmatie a ta poate fi demontata foarte usor. Doar pentru a ma distra, o sa-ti dau dreptate partial: da, vizitatorii sa tina privirea in sus, ca mai pica o caramida, o cornisa, un geam, ce-o fi. Penibil!

      • Raiden zice:

        comentariul meu de mai sus se adreseaza lui Vlad.

      • Vlad zice:

        Demonteaza-le tu pe toate si remonteaza-le, doar sa vezi daca ies la fel. Daca ai aceasta fobie de lucruri care cad mai bine ai sta departe de centrul istoric. Cine stie ce ti se poate intampla…? Mai penibil de atat este faptul ca ai ratat ideea comentariului meu.
        Cu cat ma plateste Oprescu? Momentan cu nimic pentru ca , recunosc cinstit, nici nu m-am gandit sa cer ceva… probabil asta e diferenta dintre mine si cei care comenteaza impotriva afirmatiilor mele: nu trebuie sa fiu platit ca sa vad partea buna a lucrurilor.

    • foisoruldefoc zice:

      @Vlad – a observat nea oprescu ca la urbanism nu te pricepi, asa ca te-a repartizat la departamentul postaci? Vezi c-ai gresit adresa, aici nu esti pe „Libertatea” sau „Cancan”, sa ne prostesti in fatza cu primarul tau „gospodar”. Legat de transformatorul ala si integrarea lui in peisaj, ar fi putut fi o tema de seminar la Arhitectura anul I, sint sigur ca studentii veneau cu vreo 30 de solutii mai bune decit solutia primariei, de la mascarea cu stucatura pina la gard viu inalt sau iedera.

      Zici ca te deranjeaza spiritul critic romanesc, ei bine, pe mine ma deranjeaza tocmai lipsa acestuia, din care cauza orice imbecil fara gust ajunge sa ia decizii catastrofale in materie de estetica in totala impunitate, ba si cu o gloata de tzucalari in jur care sa-l aplaude ca „ce gospodar e shefu”.

      • Vlad zice:

        Cred ca am tratat destul de clar in comentariu si subiectul mascarii acestui aparat, dar aparent nu ai fost pe faza. Mi-ai sarit la gat pentru replica aia de parca ti-as fi amenintat integritatea ta ca persoana. Sunt un simplu cetatean ca si tine prietene! La alegerile primarului capitalei, desi am facut-o cu inima indoita, l-am votat pe Blaga. Pe Oprescu nu pot sa il sufar. Stilul lui de a vorbi mi se pare mai de graba potrivit unui mitocan, unui golan de cartier decat unui primar. Cu toate acestea parerea mea despre el ca persoana nu imi afecteaza capacitatea de a privi lucrurile obiectiv, adica de a aprecia calitatile lui de manager.
        Daca te deranjeaza asa de tare faptul ca deciziile in ceea ce priveste amenajarea centrului istoric sunt luate de imbecili fara gust, fa ceva! Altfel pentru mine esti unul din gloata cealalta de tzucalari care umplu forumurile de posturi cu nemultumirile si frustrarile lor!
        P.S: Nu citesc publicatii de mizerie precum „Libertatea” sau „Cancan”, si daca tu o faci este destul de grav.

  17. grig zice:

    oare nu putem sa facem ceva sa schimbam piata asta ? mai exista un loc in bucuresti in parcul de la elefterie unde au facut un transformator monument , e ceva de vis ! eu le vad ca un fel de boala de piele de care nu poti da scapi

  18. Pingback: Centrul vechi crește verde :) | București. Acum

  19. Anca Suhov zice:

    De muuult ma intreb: de ce au companiile ce ne furnizeaza utilitati dreptul sa intre cu bocancii in spatiul urban, amplasandu-si constructii ce nu fac nici cel mai mic efort de a se integra, containere sinistre ce ne zgarie vizual? Vad ca nici macar spatiile protejate de Comisia de Monumente nu mai scapa azi… 😦

  20. dunedenisip zice:

    Recent au vopsit transformatorul si l-au pictat cu motive din piesele lui Caragiale

  21. Pingback: “Transformatorul monument” din piața Sf. Anton: then and now… | București. Acum

  22. Pingback: Cum au ajuns stâlpii din Centrul Vechi victime ale alcoolului și ale mașinilor de aprovizionare | București. Acum

Lasă un raspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s